Pentru cine e, de fapt, acest apel
Apelul se adresează firmelor care fac tehnologie, nu celor care o cumpără. Dacă ai o firmă de IT și ai în sertar un produs propriu – o aplicație, o platformă, un dispozitiv conectat – pe care vrei să-l termini, să-l pui în producție și să-l vinzi, aici e locul. Dacă ai un restaurant, un magazin sau o fabrică și te gândești la un ERP sau la un magazin online pentru firma ta, linia aceasta nu e pentru tine; pentru tine contează programele regionale, SME Eco-Tech sau Start-Up Nation.
Apelul ține de Prioritatea 2 a PoCIDIF și e gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu ADR-OIPSI ca organism care semnează contractele. Depunerea s-a deschis pe 30 iunie 2026. Termenul inițial, 30 septembrie, a fost mutat prin Ordinul MIPE nr. 1500 din 29 septembrie 2026, așa că ultima zi e acum 30 octombrie 2026, cu ora limită 17:00. E un apel competitiv: proiectele se punctează după grilă și se clasează după închidere, nu se aprobă în ordinea sosirii.
Câți bani sunt și cum se împart
Bugetul total e de 48.813.278 €. Cea mai mare parte, aproape 37,9 milioane €, e rezervată regiunilor mai puțin dezvoltate (toate regiunile în afară de București-Ilfov), iar circa 10,9 milioane € merg către București-Ilfov. Un proiect trebuie să ceară cel puțin 200.000 € nerambursabil. Pentru o soluție software plafonul e 1,5 milioane €, iar pentru un produs hardware se poate urca până la 3 milioane €, cu condiția să justifici suma prin linia de producție.
Procentul pe care îl acoperă statul nu e unul singur, pentru că proiectul combină mai multe regimuri de ajutor. Firmele nou-înființate, micro și mici, pot primi până la 100% pe ajutorul dedicat lor. Pe ajutorul regional, procentul merge de la 40% la 75%, în funcție de județ și de mărimea firmei. Cercetarea industrială și dezvoltarea experimentală au procente proprii, iar partea de minimis – promovare, consultanță, audit – se poate acoperi integral, dar fără ca firma, împreună cu firmele legate de ea, să treacă de 300.000 € ajutor de minimis în trei ani.
Cine poate depune și ce i se cere
Pot depune doar microîntreprinderile, firmele mici și mijlocii din TIC, inclusiv cele nou-înființate din domeniu. Codul CAEN trebuie să fie deja autorizat în ziua în care depui, iar lista din ghid acoperă editarea de software și de jocuri, realizarea de software la comandă, consultanța IT, prelucrarea datelor și administrarea paginilor web, plus câteva coduri din fabricarea de componente electronice și echipamente de comunicații. O firmă, sau un grup de firme legate, intră cu un singur proiect.
Produsul trebuie să se încadreze într-una dintre direcțiile de specializare inteligentă cerute: inteligență artificială, IoT și rețele de comunicații, realitate extinsă, trasabilitate, roboți și agenți cognitivi, microelectronică pentru produse inteligente. Proiectul nu poate fi doar o achiziție de echipamente și nici doar cercetare: trebuie să acopere drumul complet, de la dezvoltare la introducerea în producție și pe piață, cu audit tehnic la final. Ghidul mai cere ca cel puțin 20% din banii pe activitatea de bază să meargă la munca propriei echipe tehnice; externalizarea integrală nu e acceptată.
Ce cheltuieli digitale intră în buget
Pe partea de ajutor de stat intră hardware-ul TIC, cu tot cu instalare și configurare – servere, inclusiv cele cu plăci grafice pentru AI, echipamente edge și IoT, sisteme AR/VR –, licențele și aplicațiile software, accesul la cloud și serviciile de inteligență artificială, de la modele la API-uri, plus configurarea bazelor de date și migrarea datelor existente. Dezvoltarea software la comandă și testarea pot fi contractate la terți pentru partea de cercetare. Abonamentele SaaS sunt acceptate doar pe durata implementării și doar dacă pot fi trecute în contabilitate ca imobilizare necorporală – un lucru pe care e bine să-l lămurești cu contabilul înainte de a face bugetul.
Pe partea de minimis se finanțează instrumentele digitale cu care vei vinde produsul (platforme de marketing, listări în marketplace-uri, analytics), auditul tehnic obligatoriu, care include testarea securității aplicației și trebuie făcut de un auditor cu certificare CISA, CISM sau CISSP, și adaptarea interfețelor web și a aplicațiilor pentru accesibilitate. Consultanța pentru cerere și managementul proiectului, adunate, nu pot trece de 10% din valoarea eligibilă. Costurile indirecte se decontează forfetar, cu 7%.
Unde se pierd puncte sau bani
Prima capcană e bugetul dezechilibrat: la un proiect de software, dacă hardware-ul depășește 20% din valoarea eligibilă, criteriul financiar primește zero puncte. A doua e graba: nimic cumpărat înainte de depunere nu se mai decontează, cu excepția consultanței pentru documentație, iar procedurile de achiziție nu au voie să înceapă înainte de cerere. A treia e uitată des: mentenanța și operarea produsului în cele 36 de luni de după implementare se plătesc din banii firmei.
La final, produsul trebuie să dovedească piață: cel puțin trei contracte sau facturi reale – proformele și acordurile de intenție nu se socotesc –, obținute cel târziu la un an după încheierea implementării. Plata finală depinde de raportul de audit tehnic și de verificarea gradului de inovare. Banii pot veni și înainte de cheltuială, ca prefinanțare de până la 40% pe baza unei garanții, sau prin cereri de plată pentru facturi neachitate încă.
Unde se potrivește Arton
Pentru o firmă TIC care depune, Arton poate prelua componente bine delimitate din dezvoltare – module web, aplicații mobile, integrări între sisteme, interfețe accesibile –, lăsând nucleul produsului și coordonarea tehnică la echipa proprie, cum cere ghidul. Pentru că ghidul acceptă și hardware TIC, licențe, cloud și echipamente de protecție a infrastructurii, Arton poate livra în același proiect și partea fizică: servere, calculatoare, rețea și soluții de securitate, de exemplu licențe Bitdefender GravityZone, în măsura în care se încadrează în aceste categorii și ținând cont de pragul de 20% pentru hardware, care contează la punctaj. Nu scriem cererea de finanțare și nu facem auditul tehnic de securitate. Dacă firma ta nu e din TIC, nu forța acest apel: un CRM sau un ERP pentru uz propriu nu e obiectul lui. Arton Media e furnizor de servicii software și web, nu consultant de finanțare; verifică întotdeauna condițiile în ghidul oficial.