Pe scurt: ce urmează pentru primăriile din Vest
La 20 octombrie 2026, calendarul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, cu date din MySMIS, arată apelul PRV/1.2.B/1 cu statutul „în editare”. Bugetul este de 18.764.707 €, din care 15.950.000 € din FEDR. Proiectele vor concura între ele, cu un termen fix de depunere, iar banii se dau ca grant. Deschiderea e estimată pentru decembrie 2026, închiderea pentru mai 2027.
Termenul a mai alunecat o dată. Calendarul din ianuarie 2026 punea lansarea în iulie și închiderea în noiembrie 2026. Până pe 23 octombrie 2026 ghidul nu a fost publicat și nici dat în consultare, așa că valorile minime și maxime pe proiect și procentul de finanțare rămân necunoscute.
Cine poate fi solicitant și cine rămâne pe dinafară
Calendarul din octombrie numește patru tipuri de UAT: județ, municipiu reședință de județ, municipiu și oraș. Comunele nu apar. Varianta din ianuarie mai trecea și instituții publice locale și regionale; cea nouă nu le mai pomenește. Decizia finală o dă ghidul, dar o comună nu ar trebui să-și construiască planurile pe acest apel până nu vede lista de beneficiari.
Pentru cetățeni și firme, miza e una singură: mai puține drumuri la ghișeu. Programul descrie platforme de servicii digitale construite în jurul nevoilor oamenilor și ale firmelor, făcute ca proiecte integrate la scară de județ sau de regiune. Un antreprenor din Deva sau din Lugoj ar trebui, la capăt, să poată cere și urmări un act fără să-și ia o zi liberă.
Ce s-a întâmplat cu smart city
În textul programului, digitalizarea publică avea două părți: platformele de servicii și aplicațiile de tip smart city, gândite ca proiecte-pilot pe șase domenii („Smart People”, „Smart Environment”, „Smart Economy”, „Smart Governance”, „Smart Mobility”, „Smart Living”). La început, ambele stăteau în Prioritatea 2, „O regiune cu orașe Smart și o administrație digitalizată”, cu 34.117.648 € în total.
Calendarul de azi nu mai are niciun apel de smart city. Sub Prioritatea 2 apare, în schimb, PRV/2.1.C/1 „Tehnologii STEP”, de 21.898.276 €, pentru organizații de cercetare și firme, estimat între septembrie 2026 și ianuarie 2027. Din codurile apelurilor reiese că digitalizarea administrației s-a mutat sub Prioritatea 1, la intervenția 1.2.B. Un document oficial care să spună dacă smart city mai are buget nu am găsit, așa că nu-ți face planuri pe el până la un anunț ADR Vest.
Ce merită pregătit înainte de ghid
Singurul reper public despre valori e fișa ADR Vest din noiembrie 2022, „Digitalizare servicii publice”: proiecte între 250.000 și 2.500.000 €, după numărul de locuitori vizați, cu până la 98% din cheltuielile eligibile plătite de program. Sunt cifre orientative, pe care ghidul le poate schimba.
Fișa mai cerea soluții care comunică cu restul sistemelor administrației, pot crește și pot fi preluate de alte instituții, plus respectarea OUG nr. 112/2018 privind accesibilitatea site-urilor și aplicațiilor publice. De aici ies trei lucruri pe care un UAT le poate face de acum: lista serviciilor care încă cer prezență fizică, inventarul aplicațiilor pe care le are și vrea să le păstreze și un test de accesibilitate pe site-ul actual.
O greșeală previzibilă e proiectul gândit ca o achiziție de echipamente. Pentru smart city, fișa din 2022 accepta infrastructura doar limitat, în etapa de dezvoltare, testare și pilotare. Dacă regula se păstrează, punctul de plecare e serviciul pe care îl primește omul, nu lista de hardware.
Ce s-a selectat până acum, pe județe
Pe această linie, nimic. PR Vest nu a lansat încă niciun apel de digitalizare a administrației sau de smart city, deci nu există operațiuni selectate în Timiș, Arad, Hunedoara sau Caraș-Severin.
În paralel cu programul, hubul european de inovare digitală DIGIVEST, condus de ADR Vest și finanțat prin Programul Europa Digitală și POCIDIF, a raportat la final sprijin pentru 7 instituții publice din regiune. Componente digitale apar și în alte apeluri PR Vest, de pildă aplicațiile de „e-ticketing regional” pentru transportul dintre și din interiorul județelor; dacă intră sau nu, afli din ghidul acelui apel.
Partea digitală: cine o construiește
Arton Media e furnizor de servicii software și web, nu consultant de finanțare; verifică întotdeauna condițiile în ghidul oficial.
După semnarea contractului de finanțare, UAT-ul cumpără soluția prin achiziție publică. Acolo putem intra ca ofertant: portaluri cu cereri online, aplicații web și mobile, automatizări, site-uri accesibile. Am construit portalul Primăriei Sebeș, iar pentru accesibilitate avem AccesON, cu declarație de accesibilitate. Din Alba Iulia putem veni la sediu în Hunedoara; cu Timiș, Arad și Caraș-Severin lucrăm online și ne deplasăm la nevoie.