Pe scurt: mai e ceva de luat pentru digitalizare?
Deocamdată, nu. Apelul „Digitalizare în folosul IMM-urilor” (PRSVO/241) a avut o singură fereastră: de pe 25 iunie 2024, ora 12:00, până pe 24 august 2024, ora 12:00, după un ghid apărut pe 26 aprilie 2024. Calendarul estimativ actualizat pe 30 septembrie 2026 nu mai conține niciun apel de digitalizare, iar pe pagina apelurilor nu e deschis niciunul.
Mai mult, o prezentare a Autorității de Management despre modificarea programului după evaluarea intermediară propunea ca sume rămase din codul „Digitalizarea IMM-urilor” să meargă spre investiții productive în IMM și spre tehnologiile strategice (STEP). Pentru firma ta, asta înseamnă că în acest program următoarea șansă de a-ți finanța digitalizarea nu are încă o dată.
Singurul apel deschis acum pentru firme este „Sprijin pentru dezvoltarea tehnologiilor strategice”, cu depunere între 19 octombrie 2026 și 18 ianuarie 2027. Nu e un apel de digitalizare; dacă te interesează, citește-i ghidul separat.
Ce s-a întâmplat cu banii
Bugetul a coborât în trepte. La lansare, apelul avea 21.126.000 €. După ce Comisia a aprobat modificarea programului pe 1 august 2025, Corrigendumul general din septembrie 2025 l-a redus la 3.125.726 €. Corrigendumul general nr. 2, din 8 aprilie 2026, l-a adus la 2.334.236 €, cu trimitere la decizia Comisiei din 25 februarie 2026 (nr. 1354), la apelurile deja închise și la cât s-a contractat.
Cererile au rămas mult sub suma de la lansare. Situația din 16 octombrie 2026 arată 69 de proiecte depuse, de 5,66 milioane de euro în total, cu 4,41 milioane ceruți nerambursabil. Pe drum au căzut 37, prin respingere, retragere sau reziliere. Au rămas 32 de contracte, cu 2,17 milioane de euro nerambursabil, adică 92,84% din alocarea de acum.
Pe județe, după situația analitică cu date la 5 octombrie 2026: Dolj 17, Mehedinți 6, Vâlcea 6, Gorj 2 și Olt 1. La 27 dintre proiecte implementarea s-a terminat, iar 5 mai sunt în lucru.
Cât primeai și ce condiții treceai
Grantul era între 10.000 și 75.000 €, ca ajutor de minimis, și acoperea cel mult 90% din cheltuielile eligibile; restul, de minimum 10%, îl puneai tu. Plafonul de minimis rămâne 300.000 € pe trei ani pentru întreprinderea unică, deci socotești și ce au primit firmele legate de a ta.
Puteau aplica societăți și cooperative de tip micro, mică sau mijlocie, cu investiția în unul dintre cele cinci județe, oriunde ar fi avut sediul social. Firma avea nevoie de cel puțin un an fiscal întreg, de profit din exploatare în anul dinainte și de cel puțin un salariat în medie. Investiția privea o singură clasă CAEN, autorizată chiar la adresa unde se făcea proiectul. Sucursalele și reprezentanțele fără personalitate juridică nu puteau depune.
Unde se poticneau cererile
Prima verificare e lista de coduri CAEN. Orice cod TIC autorizat la depunere elimina firma, la fel ca activitățile din Anexa IV: servicii IT (62, 63.1), editare de software (58.2), telecomunicații (61), comerț cu echipamente informatice, baruri (56.3), intermediere financiară și asigurări, jocuri de noroc și o parte din agricultură și pescuit. Un cod uitat în actele firmei putea bloca tot proiectul.
A doua e ținta digitală. Proiectul trebuia să ducă firma la cel puțin 7 dintre cele 12 tehnologii din ghid, printre care un site cu funcții avansate, cloud de nivel mediu sau ridicat, facturi electronice procesate automat și vânzări online de cel puțin 1% din cifra de afaceri. Dacă azi pornești de la zero, un singur echipament nu te duce acolo; ai nevoie de un pachet gândit împreună.
A treia ține de cheltuieli. Software-ul și celelalte active necorporale se cumpărau la preț de piață, de la furnizori fără legături cu firma, și rămâneau în firmă cel puțin trei ani după plata finală. Marketingul și promovarea, leasingul, mașinile, terenurile, clădirile, salariile și costurile de funcționare nu se decontau. Consultanța și publicitatea obligatorie erau plafonate prin rate forfetare de 5% din costurile directe.
Ce puteai cumpăra pentru partea digitală
Ghidul punea greutate pe comerțul electronic și pe schimbarea felului în care vinzi: magazin online pentru produsele proprii, platforme de achiziții sau de tip marketplace, inteligență artificială, inclusiv pentru limbaj, și securitate cibernetică. Lângă ele intrau hardware-ul cu instalare, rețeaua LAN sau WiFi, licențele, stocarea și procesarea datelor și instruirea celor care vor lucra cu sistemele noi.
Partea digitală: ce poate face Arton
Arton Media e furnizor de servicii software și web, nu consultant de finanțare; verifică întotdeauna condițiile în ghidul oficial.
Pentru firmele cu proiect încă în implementare sau pentru un apel viitor, Arton poate livra partea de software: magazin online legat de plată, curier și facturare, aplicații web la comandă, CRM și ERP, inclusiv Clarvo, și automatizări cu inteligență artificială. Ghidul accepta și hardware TIC, rețea LAN/WiFi, resurse de stocare și procesare și soluții de securitate cibernetică, deci softul și echipamentele pot veni de la același furnizor: calculatoare, laptopuri, imprimante, servere, rețea, găzduire și protecția cu Bitdefender GravityZone. Lucrăm din Alba Iulia; cu firmele din Oltenia ne vedem online și venim la nevoie. Când apare un apel nou, caută-l întâi pe site-ul Programului Regional Sud-Vest Oltenia, pe adroltenia.ro.